| Index | Texte | Muzică | Radio-TV | Mesaje | Imagini | Sport | Contact | Forum |  |
| Saitul Ion Nanu |
|
| 4008 mesaje, 401 pagini | Pagina 26 |
| Vizitator | Mesaj |
|---|---|
| 251 Ana Lugojana Banat 2005-09-13 23:29:59 |
14 septembrie - Înălțarea Sf. Cruci Sărbătoarea din 14 septembrie este comemorarea a două momente importante din istoria Sf. Cruci.  Crucea de pe Vârful Caraiman din Bucegi Sf. Cruce a Mântuitorului, îngropată în pământul Golgotei, a fost descoperită prin străduința împărătesei Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Trei cruci asemănătoare s-au descoperit îngropate: cea a Mântuitorului și cele două cruci ale tâlharilor răstigniți o dată cu El. Pentru a afla care este lemnul sfânt, cele trei cruci au fost apropiate de un trup mort, iar una dintre ele, Crucea Sfințită prin jertfa Mântuitorului, s-a descoperit lumii prin minunea pe care a săvârșit-o: la apropierea ei, trupul mort a prins viață, a înviat. - La 14 septembrie anul 335, episcopul Macarie al Ierusalimului a ridicat Sf. Cruce a Mântuitorului, arătând-o unei mari mulțimi de oameni strânși la Ierusalim la vestea minunatei descoperiri a Sfintei Cruci. Și întreaga mulțime s-a închinat, cutremurată, în fața Sfintei și de viața dătătoarei Cruci a Mântuitorului. De atunci, așa cum se spune în cântarea religioasă „Crucii Tale ne închinăm Hristoase, Dumnezeul nostru“, ne mărturisim credința dând cinstire jertfei Mântuitorului. Comemorăm în această zi suferința, sacrificiul Mântuitorului pentru lume, de aceea este o zi de sărbătoare sobră, cu post aspru, indiferent în ce zi a săptamânii cade. - La 14 septembrie 630, episcopul Zaharia al Ierusalimului a înălțat din nou Sf. Cruce arătând-o mulțimii de credincioși înainte de a o depune în Biserica Sf. Mormânt (a Sf. Cruci). Momentul acesta dovedea mulțimilor reîntoarcerea Sf. Cruci la Ierusalim, recuperarea ei de la perșii păgâni care prădaseră Ierusalimul și luaseră cu ei, printre alte comori, și Lemnul Sfânt. Alte sărbători închinate Sf. Cruci: Duminica Crucii - Duminica a treia din Postul Paștelui, sărbătoare ce amintește ceremoniile de expunere și venerare a Sf. Cruci în vechime, la Ierusalim și apoi la Constantinopol. 1 august - Scoaterea cinstitului Lemn al sfintei și de viață făcătoarei Cruci - în amintirea unei minuni săvârșite de Sf. Cruce: eliberarea grecilor din robia sarazinilor. 7 mai - Pomenirea arătării semnului Sf. Cruci pe cer, în timpul împăratului Constantin cel Mare, semn sub care împăratul a obținut victoria în război. Sub semnul Sf. și de viață făcătoarei Cruci dorim și noi să se deșfășoare toată viața noastră, de aceea ne facem cruce, ne însemnăm mereu cu acest semn sfânt: dimineața, primul lucru când ne ridicăm din pat, înainte de a începe să lucrăm și după ce terminăm, înainte de a ne așeza la masă și după ce ne-am hrănit, când trecem pe lângă o biserică sau mânăstire, când intrăm într-o biserică, când ne închinăm la icoane, dar și când ne simțim amenințați de o primejdie, trecem un moment mai greu și chemăm în ajutor puterea Celui de Sus. |
| 252 Ion Nanu Petroșani 2005-09-17 00:54:43 |
Femeia Iulia Hașdeu Ah!crudele genus, nec fidum femina nomen! (Tibul)  O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă! Din foc divin și amestec din tina cea imundă; Protee fără nume, ce logica dezminți Deșartă sau prea rece, sau clocot de dorinți! Sub vraja frumuseții, ori dulcea ta zîmbire, Ascunzi tu suferință, rușine, sau iubire? În clara ta privire, de visuri încîntată, Pot eu citi, femeie, de vei fi plîns vreodată? Ah, ce perverși ai ochii, surîsul nu-i timid Sub fardul ce sclipește s-ascunde mai nimic, Sub finele dantele ascunzi, făr-de mustrare, Defectele, și-n taină, porniri spre desfrînare! La tine totul este spoială sau mascat: Ținuta, vorba, fața și glasul afectat Căci tot ce nu-i minciună tu-nfrunți cu viu răspăr: Minciuna pentru tine e unic adevăr! Fațadă-i tot la tine și prefăcătorie Și chiar a ta știință e doar cochetărie. Spre a trona mai bine, voind să ne uimească, Și-ndeosebi să placă! E vanitatea-ți dragă! Să placi... pentru aceasta ți-ai da viața-ntreagă, Ți-ai da averea, pruncii și cinstea, de se cere, Și totul pentru-o biată [și] ridicolă plăcere! Cochetăria-ți este virtutea cea suavă. Ea în femei se naște: în tine, doamnă gravă, În tine țărăncuță, cu fața-mbujorată, În tine, curtezană, mereu nerușinată. Femei! - e viața voastră și singura mîndrie; Voi sufletul vă-nchideți într-o bijuterie! Iulia Hașdeu, Opera poetică, Ed. Saeculum I.O., București, 2005 Textul și imaginea sînt preluate de pe www.pruteanu.ro. Postarea pe saitul amintit a fost făcută de M.T. |
| 253 Ion Nanu Petroșani 2005-09-19 22:53:27 |
 |
| 254 Ana Lugojana 2005-09-20 11:43:11 |
 |
| 255 Ana Lugojana Banat 2005-09-20 11:47:21 |
Emotie de toamna - Nicu Alifantis Versuri de dragoste - Emotie de toamna - Nicu Alifantis A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta. Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori Ca au sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori C-ai sa te-ascunzi intr-un ochi strain Si el o sa se-nchida c-o frunza de pelin. Si-atunci m-apropii de pietre si tac Iau cuvintele si le-nec in mare Suier luna si-o rasar si-o prefac Intr-o dragoste mare. A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta. A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta. Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori Ca au sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori C-ai sa te-ascunzi intr-un ochi strain Si el o sa se-nchida c-o frunza de pelin. Si-atunci m-apropii de pietre si tac Iau cuvintele si le-nec in mare Suier luna si-o rasar si-o prefac Intr-o dragoste mare. |
| 256 M.T. București 2005-09-20 13:28:20 |
Melodia acestor minunate versuri o găsiți aici (în format .ram) sau aici (în format .mp3). O toamnă liniștită, cu ploi mai puține decât până acum! |
| 257 Ana Lugojana Banat 2005-09-20 23:51:12 |
Apa marii Muzica: Nicu Alifantis Textul: Federico Garcia Lorca Traducere: Teodor Bals  marea,- albastru giuvaer a suras in departare dinti de spuma alba-n soare buze umede de cer tu ce vinzi, tulburatoare tanara cu sanii-n vint ? apa marilor, straine domn, eu vreau s-o vind tanar negru, ce amestec porti in sange curcubeu? apa marilor, straine domn, in sange o port eu marea, - albastru giuvaer a suras in departare dinti de spuma alba-n soare buze umede de cer si-aste lacrime salcii spune-mi, mama, cin' le strange apa marii, apa marii, domnule in ele plinge... cine naste-amaraciunea inimii apasatoare ? e atat de-amara apa marilor tremuratoare. marea, - albastru giuvaer a suras in departare dinti de spuma alba-n soare buze umede de cer |
| 258 M.T. București 2005-09-21 00:22:39 |
Adieu Francis Carco Si l'humble cabaret, noirci Par la pluie et le vent d'automne, M'accueille , tu n'es plus ici . . . Je souffre et l'amour m'abandonne .  Je souffre affreusement. Le jour Où tu partis, j'appris a rire, J'ai depuis pleuré, sans l'amour, Et vécu tristement ma vie . Au moins, garde le souvenir, Garde mon coeur, berce ma peine! Chéris cette tendresse ancienne Qui voulut, blessée, en finir . Je rirai contre une autre épaule, D'autre baisers me suffiront, Je les marquerai de mes dents. Mais tu resteras la plus belle . . . www.geocities.com/marxist_lb/francis_carco.htm În spiritul toamnei și cu dorința fierbinte să se oprească ploaia! |
| 259 M.T. București 2005-09-22 01:40:49 |
Imaginea împreună cu poemul pot fi văzute la adresa http://www.riversongs.net/exrv27/calm.html |
| 260 Ion Nanu Petroșani 2005-09-22 10:53:32 |