| Index | Texte | Muzică | Radio-TV | Mesaje | Imagini | Sport | Contact | Forum |  |
| Saitul Ion Nanu |
|
| 4008 mesaje, 401 pagini | Pagina 400 |
| Vizitator | Mesaj | |
|---|---|---|
| 3991 AMN 2010-04-03 14:21:26 |
HRISTOS A ÎNVIAT! |
|
| 3992 Ion Nanu Petroșani 2010-04-21 14:24:26 |
Playing With Fire - Paula Seling & Ovi
|
|
| 3993 AMN 2010-05-01 12:47:47 |
"Armindeni" sau "Începătorul verii" Chiar dacă afară nu cîntă fanfare, chiar dacă partidul nu ne mai cheamă la defilare, ca înainte de 1989, ziua de 1 Mai rămîne în conștiința românilor o sărbătoare marcată în calendarul tradițiilor populare din această perioadă. Astfel, ceea ce s-a împămîntenit a fi "Ziua muncii", sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă din România la 1890, figurează în calendarul menționat încă din vremuri de demult drept "Armindeni" sau "Începătorul verii". Rădăcinile acestei sărbători aflată la granița dintre primăvară și vară se pierd în mitologie, una dintre legendele care o lansează făcînd trimitere chiar la perioada cînd Mîntuitorul umbla încă pe pămînt. Se spune, astfel, că, urmărit fiind de păgîni, Iisus Hristos S-a ascuns într-o casă care a fost marcată cu o creangă verde, iar, pentru a-i deruta pe urmăritori, ucenicii Săi au făcut același lucru și la alte case de creștini. De atunci, zice-se, creștinii își împodobesc porțile, ușile și ferestrele caselor cu armindeni, care nu sînt altceva decît pomi sau crengi verzi ce simbolizează începutul primăverii, ziua consacrată în acest scop fiind, în fiecare an, 1 Mai. În vremurile precreștine, la aceeași dată, era sărbătorită Ziua proorocului, iar, tot cu această ocazie, vechii celți și saxonii îl sărbătoreau pe Zeul Soarelui, într-un cadru festiv ce anunța sfîrșitul iernii și, astfel, reîntoarcerea marelui astru care aducea cu sine fertilitatea pămîntului. Practic, numele de Armindeni, sub care a rezistat sărbătoarea pînă în zilele noastre, se presupune că a fost dat de către popoarele creștine. Acesta provine, cel mai probabil, de la numele proorocului Ieremia, în contextul în care Eremin, în slava veche, se traduce ca Ziua lui Eremia, prăznuită în calendarul ortodox pe 1 mai. Moștenirea tradiției populare Ca o moștenire transmisă din generație în generație, pe întreg cuprinsul României încă mai pot fi întîlnite o serie de obiceiuri și tradiții, cu nuanțele acestora date de specificul fiecărei zone în parte. Romanii numeau "armindeni" și ramurile verzi sau pomii întregi nelipsiți în prima zi de mai, motiv pentru care specialiștii în etnografie consideră această sărbătoare ca fiind dedicată vegetației, precum și zeului protector al vitelor, cailor, holdelor, livezilor și viilor. Motivul cel mai des întîlnit este Pomul de Mai, recunoscut și după denumirea de Arminde, Maial, sau Maiaga. Conform tradiției, acesta se lasă dinaintea casei, unde a fost "plantat" de gospodar, și se ține pînă ce cade de la sine, sau, conform altor obiceiuri, pînă la vremea cînd se frămîntă pentru prima oară pîine din grîu nou, care se zice că aduce în casă noroc. Abia atunci, armindeniul se taie și se aprinde focul în vatră cu el. În Bucovina, de pildă, un obicei de Armindeni este acela conform căruia, în ajunul sărbătorii, seara, se pune la poarta casei un copac curățat de toate frunzele, cu excepția celor din vîrf, acesta fiind lăsat acolo pînă se usucă și cad frunzele. Tot acum, noaptea, în secret, la casele fetelor de măritat, în mediul rural, flăcăii care le curtează pun, de asemenea, un "pom de mai", tradiția cerînd ca tatăl fetei astfel onorate să-l caute pe tînărul care i-a împodobit casa și să-l cinstească. Calendarul agricol este marcat în mod deosebit de această sărbătoare. Astfel, de pe 23 aprilie, de la Sfîntul Gheorghe, pînă la Armindeni, are loc tocmirea ciobanilor pentru stîne, iar cu începere de la 1 mai se pot semăna deja culturile de fasole și de castraveți, ziua de Armindeni fiind considerată drept limită calendaristică pentru semănarea porumbului. În fine, bogăția acestor obiceiuri ne-a transmis în prezent orarul petrecerilor la iarbă verde, stropite cu bere și garnisite cu nelipsiții mititei. Obiceiul vine din străbuni, la aceștia fiind, de asemenea, nelipsite din această zi petrecerile cîmpenești, ocazie cu care se mînca miel fript și se bea vin roșu amestecat cu pelin, pentru "schimbarea sîngelui" și pentru apărarea de boli, în special de ciumă. Considerată o plantă magică, pelinul se purta la pălărie, în sîn, în buzunare, se punea pe masă, în pat, printre haine, sau se împodobeau cu el icoanele și ferestrele, notorietatea sa străbătînd timpul și într-o veche strigătură care zice "Frunză verde de pelin/Iată-ne la Arminden/Beau mesenii și mănîncă/Și de ciumă nu li-e frică!" |
|
| 3994 AMN 2010-05-04 19:51:16 |
||
| 3995 AMN 2010-05-07 11:11:14 |
Trei ani fără Octavian Paler Karina Knapek | Jurnalul National  7 mai 2007. Octavian Paler mergea la interviu cu Dumnezeu. Un interviu fără sfârșit, într-un loc despre care se tot scrie și vorbește de mii de ani, dar despre care nimeni nu știe nimic în realitate. E bine că fiecare are forța și conștiința de a se hrăni cu speranțe, pentru că ea, speranța, este cârligul din care nu trebuie să ne desprindem niciodată. 7 mai 2010. Octavian Paler probabil îmbogățește, acum, cărțile nemuririi cu amintiri mirene. Să știe și cei de acolo ce facem noi. Cum gândim și cum trăim. Cum dormim, cum fugim în stânga și-n dreapta, cum greșim și regretăm că am greșit fără să învățăm nimic, cum ne judecăm între noi, cum scriem, citim, cum visăm și ne facem iluzii, cum răscolim prin cenușa lor și ne prăfuim sufletul, cum învinovățim destinul și amănuntele, cum privim norii, reclamele sau accidente oarecare, cum fugim de răspunderi și alungăm întrebările pentru că vrem să amânăm răspunsurile, cum călcăm vise în picioare, cum ne facem prieteni și-i alungăm, cum primim daruri pe care nu le înțelegem, cum avem timp pentru toate, domnule Paler, așa cum dumneavoastră ne-ați învățat... "Avem timp pentru toate. Nu e timp pentru puțină tandrețe. Când facem și asta, murim." Se împlinesc, azi, trei ani de când Octavian Paler s-a dus acolo unde timpul nu se mai măsoară. Omul care putea să viseze fără limite, care putea să fie lucid fără limite și care renunța la orice fel de autocenzură, după cum spunea fiul său, Alexandru Paler, într-un interviu, a fost unul dintre cei mai iubiți pământeni. Români. "Octavian Paler a fost unul dintre cei mai inteligenți oameni care au îmbogățit cultura română - spunea un cititor al scrierilor sale. Iar când a murit el, a fost ca și cum ar fi ars biblioteca națională." "Tu spui, liniștit: «adevăr». Ei se uită la tine și tac, fără să priceapă ce vrei, dar, pentru că sunt oameni educați, întreabă: «Cât costă?». Tu le arăți mâinile goale, dar ei nu mai pricep gestul de mult și, nedumeriți, dau să plece. Tu alergi și le spui: «speranță». Politicoși, ei se opresc și te întreabă încă o dată: «Cât costă?». Iar tu nu știi ce valoare are speranța. Și taci." - Octavian Paler/Perplexitate |
|
| 3996 AMN 2010-05-09 13:01:53 |
Omagiul meu... Tată Doar vocea Ta pierdută a delirat în noapte, Când ai plecat pe drumul ce-l fără căpătâi, Cu plecăciunea sacră eu ți-am rostit în șoapte: - Mi-ai fost stindardul vieții și-așa... O să-mi rămâi. Mi-ai fost, viața-ntreagă, o stea strălucitoare, Un idol printre oameni, un Tată și-un ecou, Îndemnul la iubire, petale dintr-o floare, Exemplul dăruirii, în toate... Un erou. Bagheta Ta ce-i vie și astăzi mai străluce, De-a pururi va rămâne și pentru cei ce vin, Cât vor trăi pe Terra, apoi când se vor duce Te vor cinsti urmașii, sunt sigur, pe deplin. Învățătura-ți sacră, ce-i sevă pentru mine, Recunoscută-aievea, ca tot ce este sfânt, Să ne cinstească neamul, așa cum se cuvine, Un nume de legendă. Eroi au fost și... sunt. Omagiu-i o șuviță din meritele tale. Un chip sau o statuie? Și astea-s prea puțin. Ce pot? Să-ți scriu ca amintire acest poem de jale, Iar la mormântu-ți veșnic, mereu o să mă închin. Și-o lacrimă fierbinte, o las să-ți ude crinii, Ce stau mereu de veghe, pe-acest mormânt pribeag, Să-ți liniștească somnul, o să înlătur spinii, Fie-ți mormântul sacru, Părintele meu... Drag...  |
|
| 3997 AMN 2010-05-12 12:31:56 |
PENSIONARII DISPERAȚI! |
|
| 3998 AMN 2010-05-26 17:01:32 |
Formația GAZ-PE-BOC "Să nu-mi iei niciodată pensia!" |
|
| 3999 AMN 2010-05-26 19:08:29 |
DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!    |
|
| 4000 AMN 2010-06-01 17:48:11 |
LA MULTI ANI, DAN IORDĂCHESCU!!! "S-ar găti Badea de nuntă" cântec popular românesc cântă: Dan Iordăchescu,Irina Iordăchescu,Cristina Iordăchescu |