| Index | Texte | Muzică | Radio-TV | Mesaje | Imagini | Sport | Contact | Forum |  |
| Saitul Ion Nanu |
|
| 4008 mesaje, 401 pagini | Pagina 63 |
| Vizitator | Mesaj | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| 621 Ion Nanu Petroșani 2006-04-16 15:34:28 |
La mulți ani ! |
|||||
| 622 Ion Nanu Petroșani 2006-04-16 23:17:55 |
"Pierdut câteodată în larga și neprihănita singurătate a naturii, cine n-a ascultat graiul duios și mistic, în care adierile călătoare ale dimineții își destăinuiesc frunzelor adormite ale codrului eterna lor dragoste? Al cui suflet n-a întinerit în fața unei picături de rouă, ce îndoaie, sub greutatea răcoroasă și scânteietoare, fruntea încărcată parcă de gânduri a unei flori?" "Cu măsura scurtă și neîndestulătoare a inimii sale, cine n-a căutat totuși să socotească nemărginitul adânc al patimii nevinovate, cu care o undă zglobie își lasă strălucitoarea-i goliciune în voia dezmierdărilor șăgalnice ale unei raze de lumină, spre a-și arunca în urmă, peste pudoarea-i parcă jignită, haina de umbră a pădurilor? De câte ori, în mijlocul arborilor muți și neclintiți, nu ne-am simțit ca în tovărășia unor vechi și buni prieteni guralivi! De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre și de câte ori, mai cu seamă, nu ne-au alinat ei aceste dureri!" (Calistrat Hogaș) Primită de la AMN. |
|||||
| 623 Ion Nanu Petroșani 2006-04-17 10:48:30 |
Dunărea atacă !
Disperare și neputință. Asta simt oamenii din localitățile doljene Rast și Negoi care își văd casele dărîmate de apele Dunării. De vineri, ziua în care Dunărea a rupt digul de la Rast, mai-marii de la București aterizează rînd pe rînd pe dig ca să evalueze situația și spun că totul este sub control și că oamenii nu sunt în pericol. Sătenii văd însă cum Dunărea înaintează spre casele lor și, resemnați, își pun animalele și lucrurile în căruță și fug pe dealuri sau pe la rude. |
|||||
| 624 Ion Nanu Petroșani 2006-04-19 10:03:49 |
Sinistrați sub cerul liber Doljul se scufundă în apele Dunării și în lacrimile oamenilor. După ce au înecat Rastul, apele amenință acum să rupă digul de la Bistreț și să inunde alte șapte comune. Militarii și jandarmii se luptă din răsputeri să supraînalțe digul pentru a opri revărsarea puhoaielor de apă.  În zorii zilei de ieri, în comuna Bistreț s-a dat alarma și oamenii au știut că trebuie să se pregătească de plecare deoarece Dunărea era aproape de ei. Apele pot rupe în orice moment digul de la Bistreț, situație în care Dunărea va înghiți alte șapte localități, Bistreț, Plosca, Dunăreni, Săpata, Măceșu de Jos, Nedeia și Gighera. 330 de militari și jandarmi împreuna cu sătenii din Bistreț au lucrat cu utilaje și căruțe la înălțarea și consolidarea digului de la Bistreț, ros de infiltrațiile de apă. „În Bistreț avem circa 4.800 de locuitori, iar daca pleacă digul peste o mie dintre ei sunt în pericol. Cei din Bistrețul Nou sunt mai sus și scapă, însă o parte din Bistrețul Vechi este în calea apelor. Să sperăm că putem ține sub control grifonul din stăvilar, altfel așezările de jos de noi, adică în jur de 9.000 de oameni, vor avea probleme. În cazul în care lucrurile vor scăpa de sub control, am pregătit locurile unde vor fi duși oamenii, majoritatea în Bistrețul Nou, dar mulți dintre ei se vor duce la neamuri“, a declarat Constantin Raicea, primarul din Bistreț. Chiar daca nu au fugit din calea apelor, oamenii din Bistreț știu că și satul lor va fi acoperit de ape, la fel ca Rastul. „Astupăm în zadar pentru că digul e pe ducă și se poate rupe în orice moment. Sunt 30 de kilometri de apă între Bistreț și Rast și la fel cum i-a astupat pe ei, ne va astupa și pe noi Dunărea“, a spus Florea Ilie, din Bistreț. Prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, a declarat că se intervine cu toate forțele la consolidarea digului și că viețile oamenilor sunt prioritare. „Stăvilarul nu trebuie să cedeze deoarece ar produce un dezastru în zonă. Dacă se impune evacuarea, vom acționa în timp util pentru a salva din calea apelor toți oamenii. Avem informații că Dunărea a început să se retragă și trebuie să facem digul să țină până la noapte“, a spus Giugea. Autoritățile au început să vaccineze persoanele împotriva eventualelor epidemii. Ministrul administrației și internelor a aterizat din nou pe digul de la Bistreț, dar nu în locul unde s-a facut „inundarea controlată“, ci în zona unde Dunărea s-a infiltrat în dig și amenință să inunde șapte localități. „Se va lucra toată noaptea pentru a întinde pânza hidroizolantă peste dig, peste suprafața de 11.000 de hectare, care are 400 de milioane de metri cubi de apă, pentru a-l ține în picioare. Dacă acest lucru nu va fi posibil, vă asigur că toate cele patru comune care sunt în aval - Gighera, Măceșu de Jos, Dunăreni și Bistreț - vor fi evacuate. În toate localitățile apropiate au fost pregătite spații pentru a adăposti populația și au fost trimise alimente în zonă“, a declarat Vasile Blaga. Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj, colonelul Liviu Răducan, a declarat că ieri-seară, în dreptul digului de la Bistreț, revărsarea apelor era mai mare. „Apa a umplut primul polder. Nu știm dacă digul se va rupe definitiv“, a spus acesta. „Apă mare în Săptămâna Mare“ Rastul este însă acoperit de ape. Case din care nu se mai vede decât acoperișul, drumuri și ulițe pe care nu mai trec decât bărcile și camioanele armatei, oameni încercând să salveze cât mai mult din calea apelor, în timp ce crucile și mormintele din cimitirul din sat plutesc pe apă - atât a mai ramas dintr-un sat din sudul Olteniei unde oamenii ar fi trebuit să se pregatească de Paște. Acum ei stau pe câmpuri, privesc cu mânie și aruncă vorbe de ocară spre elicopterele care survolează zona, apoi se căiesc pentru că sunt în post și singura lor speranță rămâne tot acolo sus, dupa ce trec elicopterele. Oamenii și-au încropit adăposturi pe câmp și trăiesc aici de câteva zile împreună cu animalele lor. „Stăm aici pâna s-or retrage apele pentru că nu avem unde sa ne ducem. Suntem trei familii aici, toți vecini și prieteni la bine și la rău și ne-o ajuta Dumunezeu să trecem și peste necazul ăsta“, a spus Gheorghe Micu, din Rast. Fiecare om are povestea lui. A lăsat acasă un animal, o pasăre sau o amintire pe care știe că apa i-a luat-o. Amelia Dolcan are aproape 90 de ani. Nu avea mare lucru în casă, dar plânge pentru că nu iși găsește pisica și câțiva puișori i-au murit. „Vreau să le pun o folie să îi acopăr că au murit azi-noapte trei și sunt mici, săracii. Un jandarm mi-a spus că îmi caută pisica, dar vad că nu a mai venit cu ea și cred că s-a înecat, că îi era frică și de o băltoacă, dar de ditamai Dunărea“, se tânguia bătrâna. „Chiar dacă se trag apele, ne cad casele și noi stăm la mâna ălora mari de la București. Să facă ce-or vrea cu noi pentru că ei au adus apa peste satul nostru“, a spus Marian Popa, un localnic din Rast. Oamenii sunt nemulțumiți de cei pe care i-au ales în fruntea țării și se simt uitați de autorități. „Și-au bătut joc de noi. Ne-au gonit din sat și ne-au dezgropat morții de Paște. În loc să consolideze digul, ei au dat drumul apei peste 4.000 de oameni. Ne vom îmbolnăvi, că o să apară molimile, dar lor nu le pasă. Trec în zbor și le e frică să vină printre noi. Tot satul o să cadă și eu nu vreau să îmi mai ridic casa acolo. O să stăm aici pe câmp și o să facem un nou Rast“, a spus Florea Cioara. Lânga el, Iulia Ciovică aranja pernele în căruță deoarece se apropia seara și trebuia să se pregătească de culcare. „Omul meu a plecat în sat să vadă ce ne face casa și să aducă și câinele, că a ramas singur. Poate o mai aduna ceva din curte, dar nu cred, că e apa mare. Apa mare în Săptămâna Mare și Paștele îl facem aici în noul nostru sat“, a spus femeia. Sinistrații locuiesc în corturile armatei  Doi bătrâni, Marioara și Constantin Buciu, mâncau lânga căruță o pâine și o conservă. Din casă nu luaseră nimic, dar salvaseră vaca și calul. „Și țoalele de moarte le am în casă, că a venit apa și am plecat cu jandarmii. Ei, săracii, mi-au luat vaca și calul, că fără ele nu pot să trăiesc. Sunt tot ce ne-a mai ramas și singura bucurie e că nu le-a luat Dunarea“, a spus Constantin Buciu.Floarea Boboc a primit un cort de la Crucea Roșie și are și un radio la care ascultă știrile despre satul ei, Rast. „Spun aici că nu a mai ramas nimic din el, mi-a luat apa casa și viața. Ne-a îngropat casele și pe noi o dată cu ele. Morții plutesc pe Dunăre, dar măcar ei nu mai suferă, am ramas noi cu durerea asta din piept, care nu trece pentru că nu mai avem nimic“, a spus femeia închinându-se. Lânga ea, rezemat de un pom stătea un bătrân care zâmbea. Avea calul sănătos și asta îl mulțumea. „Casa mi-a luat-o Dunărea și stau aici cu calul meu. Am pentru el grăunțe și îi dau din apa pe care mi-au dat-o jandarmii. Dacă s-ar retrage apa, m-aș duce de Paște la locul meu să aprind o lumânare, dar nu cred ca am să pot. S-a mai perindat apa pe la noi, dar nu ca acum, și trebuie să fim mulțumiți că am scăpat întregi“, a spus Aurel Stirbu. Armata a instalat o tabără pentru sinistrați pe câmp, dar foarte puțini vor să doarmă în corturile de campanie. „Avem 20 de corturi și putem adăposti peste 200 de oameni. 30 de militari care se schimbă la fiecare 24 de ore stau aici alături de oameni. Foarte puțini vor să doarmă în corturi și preferă să stea cu animalele lor. Poate dacă plouă se vor adăposti aici“, a spus locotenent Daniel Muresan. Marin Georgescu și nepoții lui stăteau în cort și mâncau un pachet de biscuiți, primit de la convoaiele de ajutoare care au venit din țară. „Ne-a lăsat pe drumuri și nu mai avem nimic. Casa mea a luat-o prima și stăm aici toți. Copiii nu i-am dat să-i ducă la spital deoarece vrem să fim toți de sărbători“, a spus bărbatul. O tânără ducea în cort un sac în care avea o rochie de mireasă și a spus în glumă că va fi mireasă peste Dunăre. „Trebuia sa mă mărit după Paște, dar cui îi mai arde de așa ceva când nici măcar casă nu mai avem. Am să las rochia aici, cu celelalte lucruri, și eu mă duc la rude, că doar nu o să mi-o fure militarii“, a spus Violeta Răguț. Primarul fara sat Din Rast nu a mai ramas decât primaria și biserica, iar Iulian Silișteanu este acum un primar fără sat. El încearcă să-i convingă și pe ultimii oameni rămași în sat să plece. „Trebuie să plece toți și dacă nu vor, vom lua căpoșii cu forța deoarece aici nu mai poate rămâne nimeni. Nu mai avem timp să le mai cărăm toate lucrurile așa cum am făcut acum câteva zile și vor lua doar strictul necesar. Mai avem de evacuat 176 de persoane pe care jandarmii le-au găsit după ce au controlat fiecare casă. Eu am să plec ultimul și am să predau satul Dunării“, a spus primarul Iulian Silișteanu. Între timp, pentru oamenii din Rast care trăiesc de câteva zile sub cerul liber, pe câmpurile pe care altădată le arau și le semănau, au început să vină convoaie de ajutoare. Ei au primit pâine, apă, conserve, dulciuri, pături și corturi. Încet, încet, viața revine la normal. O dată cu lăsarea serii, oamenii aprind focurile și încep să pregătească masa, militarii aprind felinarele și liniștea serii nu o tulbură decât cățeii care păzesc noile teritorii. În timp ce Dunărea le acoperă munca de-o viață, oameni și animale la un loc petrec o nouă noapte pe câmp. Ultima oră Digul de la Bistreț s-a rupt aseară în jurul orei 21.00. Autoritățile au dat alarma, iar în timpul nopții sute de localnici au fost evacuați. Text preluat din Gazeta de Sud. |
|||||
| 625 AMN 2006-04-19 23:58:39 |
 De vei pleca Cântă: Iris & Felicia Filip (live) Versuri "Iris & Felicia Filip - De vei pleca" De vei pleca, să iei cu tine Doar nopțile în care noi am fost Nemuritori Uitarea vine...te rog să-mi spui Acum ce are rost... De vei pleca, de vei pleca Cerul să vegheze drumul tău De vei pleca, de-ți va fi bine Un înger voi fi eu... Iubirea mea...tu să ai grijă Prin vânt și ploi atunci când ai să mergi Nu mă uita, căci eu voi fi mereu Pe unde treci! De vei pleca, de-ți va fi bine Un înger îți va spune visul meu De veï pleca.... |
|||||
| 626 AMN Timișoara 2006-04-20 12:45:06 |
Semnificația zilei a patra (Joia Mare) din Săptămâna Sfintelor Patimi JOI, este rânduit să prăznuim patru evenimente din Săptămâna Patimilor, primele două facându-se ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri: SPĂLAREA PICIOARELOR UCENICILOR DE CĂTRE MÂNTUITORUL, dându-le prin aceasta, lor si nouă, pildă de smerenie. (Ioan 13, 1-17) ,,După ce le-a spălat picioarele și Și-a luat hainele, S-a așezat iar la masă și le-a zis: Înțelegeți ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiți pe Mine: Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul și Învățăorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori ca să spălați picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pildă, că precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi."(IOAN 13,12-15) CINA CEA DE TAINĂ, adică așezarea Sfintei Cuminecături. (Matei 26, 20-30; Marcu 14, 17-31; Luca 22, 14-38; Ioan 13)  Leonardo Da Vinci ,,Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceți întru pomenirea Mea. Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi."(LUCA 22,19-20) RUGĂCIUNEA CEA MAI PRESUS DE FIRE, ÎN GRĂDINA GHETSIMANI. (Matei 26, 36-46; Ioan 17) ,,Precum M-ai trimis pe Mine în lume, și Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr. Dar nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine si Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă ca Tu M-ai trimis. Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei si Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârșiți întru unime, și ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis si că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine."(IOAN 17, 17-23) TRĂDAREA DOMNULUI DE CĂTRE IUDA (Matei 26, 47-56) "Iisus Hristos pe Golgota, înainte de răstignire", pictură murală de Nicolae Grigorescu la Agapia  ,,Și pe când vorbea încă, iată a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el mulțime multă, cu săbii si cu ciomege, de la arhierei si de la bătrânii poporului. Iar vanzătorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este! Puneți mâna pe El. Și îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, Învățătorule! Și L-a sărutat. Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus și L-au prins."(MATEI 26,47-50) Joi este ziua in care gospodinele trebuie să vopsească ouăle în roșu, urmând ca în Sâmbăta Mare să coacă pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. "Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pamântul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfântul Altar purtând in spate Crucea lui Hristos. img7.jpg) picturi pe ou de Ștefan Stoiu |
|||||
| 627 AMN Timișoara 2006-04-21 11:25:09 |
Vinerea Mare, ziua Răstignirii
Prohodul
|
|||||
| 628 AMN Timișoara 2006-04-21 11:25:17 |
  
|
|||||
| 629 AMN Timișoara 2006-04-21 11:25:25 |
Wolfgang Amadeus Mozart Muzică funebră |
|||||
| 630 AMN Timișoara 2006-04-22 01:02:42 |
HRISTOS A ÎNVIAT!  Învierea Frescă: G. Popescu (Biserica Ortodoxă Română din Nürnberg)  Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist Hristos a înviat dacă accesați Linkul puteți asculta Imnul Pascal Hristos a Înviat! de Vasile Militaru
|
